Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a facut posibila gruparea in acelasi act normativ a unor proceduri care, desi fusesera prevazute de legea nr.381 inca din anul 2009 nu au fost indeajuns mediatizate asa incat sa fie utilizate pe o scara larga.
O simpla cautare pe portalul instantelor de judecata ne arata ca procedura mandatului ad-hoc nu este una des intalnita, iar in ceea ce priveste concordatul preventiv, reusim sa identificam doar un numar de 43 de dosare pe rolul Tribunalului Bucuresti.
Pentru cei interesati de o procedura care sa nu implice termeni precum insolventa, reorganizare, faliment, termeni atat de des folositi in ultima vreme incat au ajuns sa produca ingrijorare in randul publicului larg, facem o scurta prezentare a celor doua proceduri, mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.
Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului aflat in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla.
Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitorul aflat in dificultate financiara pe de o parte si creditorii care detin cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, omologat de judecatorul sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor acestor creditori, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.
Mandatul ad-hoc/ concordatul preventiv prezinta urmatoarele avantaje fata de procedura insolventei:
- nu presupune insolventa si deci, nici stigmatul aferent acesteia
- se declanseaza numai la cererea debitorului, fiind exprimarea vointei acestuia, nu a creditorilor
- sunt proceduri confidentiale sau cu un grad redus de publicitate
- debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care se continua pe perioada celor doua proceduri
- societatea este ajutata de un practician in insolventa sa negocieze si sa-si restructureze afacerea
- rolul judecatorului-sindic este minim
